De ce-mi place lunea sau care-i faza cu atelierele creative?
Se apropie data de începere a unui nou atelier creativ online – Lunea creativă – un prilej bun de a mă întreba care-i rostul unor astfel de ateliere, ce ofer prin ele, de ce ar participa cineva?
Sunt întrebări importante, la care încer că să răspund cu toată sinceritatea, pentru că pe asta se bazează munca mea. Pe de altă parte, cuvintele prin care pot descrie pe scurt astfel de ateliere – autocunoaștere și dezvoltare personală prin exerciții creative – sunt deja atât de uzate, încât parcă nu mai transmit ceva, și am simțit nevoia să explic mai bine, mai „cald”.
Autenticitatea
Dar cum am ajuns să fac asta? Totul a început cu redescoperirea și folosirea unor talente de mult ignorate – fotografia și scrisul – în urmă cu mai bine de zece ani. Însă, spre surprinderea mea, acestea nu au fost doar un act artistic. Fotografia m-a pus față în față cu mine însămi în feluri care au schimbat ceva în mine iar scrisul a deschis niște uși interioare. În timp, am văzut ce efect benefic au avut în viața mea fotografia și scrisul, ca instrumente de introspecție, de auto-cunoaștere, de descoperire a unui mod inedit de a privi lumea din imediata apropiere, dar și pe mine însămi, de încurajare a creativității și a încrederii în mine pentru a încerca alte și alte proiecte și domenii noi și nu în ultimul rând, de exprimare autentică.
Poate că acesta este cuvântul care descrie cel mai bine munca mea (sau cel puțin așa îmi doresc): autenticitatea.
Așa că a venit ca o continuare firească dorința de a împărtăși și cu alții descoperirile mele creative. Mi-am dorit să ofer și altora… nu soluții, ci un cadru prietenos, deschis (mi s-a spus că mă pricep la asta :), în care oamenii pot folosi aceste instrumente și tehnici creative pe care le-am folosit și eu de-a lungul anilor. Am început cu fotografia și scrisul, pentru că acestea le cunoșteam cel mai bine. Așa s-a născut primul atelier creativ, Foto-explorator al lumii interioare, în 2017. E cel mai longeviv și mai drag atelier, care a avut loc cu întâlniri fizice la început, iar pe timpul pandemiei, online.
Ce este terapia prin artă
Mergând în această direcție, am ajuns să fac, chiar în plină pandemie și izolare, un curs de „Lucrător prin arte combinate” (adică terapie prin artă), care mi-a deschis noi orizonturi. Știu foarte bine că nu devin brusc „terapeut prin artă” după un curs de două zile, chiar dacă e acreditat, nici nu pretind asta. Pe de o parte mi-a oferit o bază bună pe care să mă pot dezvolta mai departe în domeniu, pe de altă parte, a îmbogățit și structurat mai bine ceea ce făceam deja.
Se cheamă terapie prin artă, dar nu facem nici terapie, nici artă în adevăratul sens al cuvântului. Dar…ce interesant, la final vedem că a avut efect terapeutic (cum a zis o participantă la un atelier: „De mult nu am mai râs atâta” sau „Plec cu așa un sentiment de bine”) și am creat lucruri frumoase („Nu credeam că eu pot scrie așa ceva!”, alt testimonial).
În atelierele mele nu îmi propun să fac terapie, pentru că nu e specializarea mea, nu îmi propun să rezolv probleme grave, nu mergem în profunzimi dureroase, nu vreau să merg în direcția aceea. Nu vreau să ofer soluții și să propun rezolvări de probleme, ci îmi doresc să încurajez binele și frumosul din fiecare. Cred că fiecare din noi avem nevoie de încurajare.
Deci terapia prin artă nu se adresează doar oamenilor cu probleme, ci este benefică pentru toată lumea – spun asta după ce am testat-o pe mama, pe soțul meu și pe prieteni 🙂
Și nu în ultimul rând, să faci asta nu de unul singur, ci într-un grup, îmbogățește această experiență.
Exerciții creative și efectele lor
Și totuși, ce se întâmplă la un astfel de atelier? În ce constau acele exerciții creative? Sunt exerciții împrumutate din diferite arte: scriere creativă, desen, pictură, fotografie, colaj, teatru, improvizație, muzică. Partea bună este că nu trebuie să fii talentat sau să ai o înclinație spre acestea. Pentru că nu este important să creezi o lucrare de artă, ci să te exprimi, precum și procesul în sine.
Aceste tehnici creative par o joacă de copii, dar de multe ori, exact de asta avem nevoie ca să trecem de cenzorul sau criticul interior. Prin intermediul imaginației, jocului și artei, aceste exerciții creative te pun în situații inedite, te fac să te vezi altfel, iar asta deblochează multe resurse și portițe interioare.
Dar roadele nu se culeg imediat, ci în timp și în feluri în care nu te aștepți. Aș enumera printre efectele benefice, deși poate sună cam oficial și sec așa: încurajarea gândirii creative, în afara tiparelor, îmbunătățirea abilităților de storytelling, de prezentare și exprimare creativă, punerea în valoare a calităților personale, încurajarea folosirii talentelor specifice fiecăruia din noi, încurajarea încrederii în sine, impulsionarea creativității în alte domenii ale vieții.
Ce spun participanții
Dar ce m-a încurajat cel mai mult să merg în această direcție și să creez noi ateliere creative a fost când am văzut cu ochii mei efectele pe care le au asemena ateliere asupra participanților. Îmi place să văd surpriza și bucuria oamenilor care descoperă atâtea lucruri frumoase în ei, când văd ce lucruri frumoase pot crea. Îmi place buna dispoziție, căldura și conexiunea care se crează la ateliere.
Acum, în pandemie, am organizat mai des acest tip de ateliere creative online pentru că erau un prilej de voie bună, conexiune între oameni și un mod plăcut și mai „altfel” de a petrece o parte din timpul acesta pe care am fost siliți să îl petrecem în fața calculatoarelor și în casă, izolați unii de alții.
Dar mai bine puteți citi mai jos testimonialele de la participanți.
Și până la urmă de ce-mi place lunea? Vă aștept la atelier să vedeți 🙂
Testimoniale
Testimoniale de la participanții la atelierele creative de art-therapy, atât online, cât și în persoană:
- Introspecție. Cu asta plec de aici. Nu am mai avut timp să mă gândesc atât de mult la mine de foarte mult timp. And it felt very nice. Și mă ajută să mă gândesc la mine ca individ, nu ca mamă, ca femeie în câmpul muncii, etc. (Corina)
- Mi se pare foarte interesant ce au scris colegele și mi-au venit multe idei când am citit. De multe ori te gândești la tine, dar te gândești în momente, dar când pui toate exercițiile laolaltă, iese un colaj și îți spui, oau, eu chiar așa sunt. Mi-a plăcut că nu ne-ai direcționat nicicum, ne-ai dat doar un cadru în care să explorăm noi. (Roxana)
- Pe lângă introspecție, am apreciat modalitatea aceasta de a te recupera prin diferite detalii și a crea un portret al tău mai complex. Pluri-perspectivismul. Fiecare exercițiu a fost o invitație la a ne privi pe noi și lumea noastră din perspective neașteptate și multiple, pe care eu, cel puțin nu le întrevedeam pe toate. De la lucruri aparent simple, dar dacă stai să te oprești un pic asupra lor, te coboară mai în adâncime. Al doilea lucru cu care plec este flexibilitatea imaginației. Sunt acolo niște garduri pe care încet încet trebuie să le dai jos și după aceea e un câmp întreg care te așteaptă. (Elena)
- Creativitatea adusă la viață. Toți oamenii au creativitate, dar poate nu toți avem timp, nu știm cum să o punem în practică, și atunci prin exercițiile pe care ni le-ai propus, ne-ai ajutat să descoperim creativitatea din noi. În plus, am plecat cu gândul: uite ce lucruri frumoase avem fiecare în noi. Și uite că avem lucruri în comun (Andreea)
- Mi-a plăcut cursul, e ludic, jucăuș și îmi place cum l-ai structurat gradat. Cred că trebuie să-l ții în continuare, e o explorare creativă și benefică a cunoașterii de sine. E fain să-i dai copilului interior de joacă. (Luiza)
- La Claudia am apreciat dintoteauna, pe lângă profesionalismul și dăruirea pentru fotografie și scris, urmatoarele calități: simplitatea, sinceritatea și autenticitatea. Aceste calități se manifestă în tot ceea ce face, atât în propria ei artă cât și în workshopurile pe care le oferă. La cursurile ei, chiar și la cele online, Claudia reușește să creeze un mediu de încredere reciprocă în care participanții pot explora, se pot exprima liber și pot invăța lucruri noi, atât despre fotografie cât și despre ei inșiși. (Diana)
- „Am urmat cursul de foto-explorator în primele luni ale lui 2017 și a fost o explorare în profunzime ce a pregătit terenul pentru a-mi înfige bine rădăcinile și a-mi lua avânt să cresc în direcții noi, atât personal cât și profesional.” (Teodora)
- „Cursul de foto-explorator al lumii interioare mi-a oferit ocazia de a mă cunoaște mai bine prin intermediul scrisului și al fotografiatului. A fost un exercițiu de sinceritate cu mine însumi și de comunicare cu grupul. Feedbackul dat de grup la final mi-a adus un plus de cunoaștere a propriei persoane vazută prin ochii celorlalți.” (Adelina)
- Multumesc, Claudia! A fost mai mult decat un curs, o experienta de viata orientata spre interior, aducatoare de bucurie! Astept urmatoarele provocari (Adina)
- “Ochii văd, mintea explică, sufletul caută și întreabă. Camera vede, fotograful surprinde momentul, iar inspirația și hazardul momentului poate să dea un răspuns la o întrebare. Toți avem ochi și minte. Mulți avem camera și surprindem momente. Câțiva însă au sufletul liber, curios și explorator, care-și caută continuu inspirația sau poate hazardul. Toți avem suflet și mai devreme sau mai târziu îl vom elibera. Poate chiar printr-o cameră manevrată de o minte însuflețită! Întâlnirile Claudiei sunt despre (re)conectare interioară pentru a da suflet la ce te înconjoară!” (Valentin)
- „Creativitatea prin joc, prin lucrul cu diverse obiecte mi-a stimulat imaginatia. La inceput m-am simtit un pic blocata insa incet inset mi-am dat seama ca pot realize orice, indiferent ca e o scena din viata mea sau ceva simbolic. Temele mi-au starnit interesul si mi s-au parut interesante…” (Mirona)
- „Pentru mine cursul a fost o provocare, am descoperit prin joaca unele particele din mine insami, neexplorate in modul acesta pana acum si s-au plantat seminte frumoase care sper sa rodeasca in viitor, deschiderea spre a scrie, spre a nu ma opri din a face fotografii, spre a ma juca mai mult. E greu, dar fain sa-ti dai timp, sa te descoperi pe tine si pe ceilalti.” (Andreea)
No responses yet