De ce-mi place lunea sau care-i faza cu atelierele creative?

Se apropie data de începere a unui nou atelier – Lunea creativă – un prilej bun de a mă întreba care-i rostul unor astfel de ateliere, ce ofer prin ele, de ce ar participa cineva?

Sunt întrebări importante, la care încer că să răspund cu toată sinceritatea, pentru că pe asta se bazează munca mea. Pe de altă parte, cuvintele prin care pot descrie pe scurt astfel de ateliere – autocunoaștere și dezvoltare personală prin exerciții creative – sunt deja atât de uzate, încât parcă nu mai transmit ceva, și am simțit nevoia să explic mai bine, mai „cald”.

Autenticitatea

Dar cum am ajuns să fac asta? Totul a început cu redescoperirea și folosirea unor talente de mult ignorate – fotografia și scrisul, în urmă cu mai bine de zece ani. Însă, spre surprinderea mea,  acestea nu au fost doar un act artistic. Fotografia m-a pus față în față cu mine însămi în feluri care au schimbat ceva în mine iar scrisul a deschis niște uși interioare. În timp, am văzut ce efect benefic au avut în viața mea fotografia și scrisul, ca instrumente de introspecție, de auto-cunoaștere, de descoperire a unui mod inedit de a privi lumea din imediata apropiere, dar și pe mine însămi, de încurajare a creativității și a încrederii în mine pentru a încerca alte și alte proiecte și domenii noi și nu în ultimul rând, de exprimare autentică.

Poate că acesta este cuvântul care descrie cel mai bine (sau cel puțin așa îmi doresc) munca mea, dar și viața mea, pentru că nu sunt separate: autenticitatea.

Așa că a venit ca o continuare firească dorința de a împărtăși și cu alții descoperirile mele creative. Mi-am dorit să ofer și altora…nu soluții, ci un cadru prietenos, deschis (mă pricep la asta :), în care oamenii pot folosi aceste instrumente și tehnici creative pe care le-am folosit și eu de-a lungul anilor. Am început cu fotografia și scrisul, pentru că acestea le cunoșteam cel mai bine. Așa s-a născut primul atelier creativ – Foto-explorator al lumii interioare.

Ce este terapia prin artă

Mergând în această direcție, am ajuns să fac, chiar în plină pandemie și izolare, un curs de „Lucrător prin arte combinate” (adică terapie prin artă), care mi-a deschis noi orizonturi. Știu foarte bine că nu devin brusc „terapeut prin artă” după un curs de două zile, chiar dacă e acreditat, nici nu pretind asta. Pe de o parte mi-a oferit o bază bună pe care să mă pot dezvolta mai departe în domeniu, pe de altă parte, a îmbogățit și structurat mai bine ceea ce făceam deja.

Se cheamă terapie prin artă, dar nu facem nici terapie, nici artă în adevăratul sens al cuvântului. Dar…ce interesant, la final vedem că a avut efect terapeutic (cum a zis o participantă la un atelier: „De mult nu am mai râs atâta” sau „Plec cu așa un sentiment de bine”) și am creat lucruri frumoase („Nu credeam că eu pot scrie așa ceva!”, alt testimonial).

În atelierele mele nu îmi propun să fac terapie, pentru că nu e specializarea mea, nu îmi propun să rezolv probleme grave, nu mergem în profunzimi dureroase, nu vreau să merg în direcția aceea. Nu vreau să ofer soluții și să propun rezolvări de probleme, ci îmi doresc să încurajez binele și frumosul din fiecare. Cred că fiecare din noi avem nevoie de încurajare.

Deci terapia prin artă nu se adresează doar oamenilor cu probleme, ci este benefică pentru toată lumea – spun asta după ce am testat-o pe mama, pe soțul meu și pe prieteni 🙂

Și nu în ultimul rând, să faci asta nu de unul singur, ci într-un grup, îmbogățește această experiență.

Exerciții creative și efectele lor

Și totuși, ce se întâmplă la un astfel de atelier? În ce constau acele exerciții creative? Sunt exerciții împrumutate din diferite arte: scriere creativă, desen, pictură, fotografie, colaj, teatru, improvizație, muzică. Partea bună este că nu trebuie să fii talentat sau să ai o înclinație spre acestea. Pentru că nu este important să creezi o lucrare de artă, ci să te exprimi, precum și procesul în sine.

Aceste tehnici creative par o joacă de copii, dar de multe ori, exact de asta avem nevoie ca să trecem de cenzorul sau criticul interior. Prin intermediul imaginației, jocului și artei, aceste exerciții creative te pun în situații inedite, te fac să te vezi altfel, iar asta deblochează multe resurse și portițe interioare.

Dar roadele nu se culeg imediat, ci în timp și în feluri în care nu te aștepți. Aș enumera printre efectele benefice, deși poate sună cam oficial și sec așa: încurajarea gândirii creative, în afara tiparelor, îmbunătățirea abilităților de storytelling, de prezentare și exprimare creativă, punerea în valoare a calităților personale, încurajarea folosirii talentelor specifice fiecăruia din noi, încurajarea încrederii în sine, impulsionarea creativității în alte domenii ale vieții.

Ce spun participanții

Dar ce m-a încurajat cel mai mult să merg în această direcție și să creez noi ateliere creative a fost când am văzut cu ochii mei efectele pe care le au asemena ateliere asupra participanților. Îmi place să văd surpriza și bucuria oamenilor care descoperă atâtea lucruri frumoase în ei, când văd ce lucruri frumoase pot crea. Îmi place buna dispoziție, căldura și conexiunea care se crează la ateliere.

Dar mai bine puteți citi testimoniale de la participanți.

Și până la urmă de ce-mi place lunea? Vă aștept la atelier să vedeți 🙂

Categories:

Tags:

No responses yet

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Vrei sa primesti SCRISORI de la mine?
Arhiva